joi, 16 iulie 2015

Palate la suprafata dar si in subteran...

Azi am vazut catedrala neamului lor cu hramul Isus Mantuitorul, apoi am luat-o prin Parcul Gorky al Culturii si Odihnei... Acolo sa vezi piste pentru biciclete!
Am mers apoi la gara Yaroslavka sa ma interesez de bilet si sa ma familiarizez cu terenul pentru maine cand plec spre Irkutsk.
Dupa, a urmat VDNKh, a nu se confunda cu NKVD urmasul lui KGB! Un centru expozitional imens (cum se putea altfel decat balshoi!) unde sunt toate realizarile maretei Uniuni Sovietice. Evident cosmonautii si rachetele lor sunt la loc de cinste.
Pe la 3 am intrat in subteran si am iesit abea dupa vreo 4 ore... Statiile de metrou Kievskaya, Kurskaya, Arbatskaya, Maiakovskaya, Beloruskaya, Komsomolskaya, Novokuzetkaya, Taganskaya, Kropotskiskaya, toate opere de arta cele mai multe inchinate poporului proletar si conducatorilor iubiti. Muncitori zelosi, agricultori ce depasesc normele, pionieri inflacarati si nelipsitul Stalin.
Mai e o parte faina la metrou: vocea ce spune ca se inchid usile si urmatoarea statie este masculina daca mergi spre centru si feminina daca mergi din centru spre periferie. Adica seful te cheama la munca si sotia spre casa...

miercuri, 15 iulie 2015

AUR

Azi am vazut mult, mult aur. Exact pe ce se baza in trecut puterea tarista...
Dar s-o luam cu inceputul. M-am trezit prea devreme fiindca soarele zambea de mult pe fereastra de la etajul 5 al hostelului. Leneveam deja de juna de ora si cand m-am ridicat din pat am crezut ca e noua dar era sapte fara ceva... Moscova e mai la nord totusi... Un dus rapit, o conserva de fasole, o cafea din partea casei si am pornit sa explorez orasul. Usor de tot am gasit prima gaura de metrou si mi-am luat o cartela. Directia: Piata Rosie! Pustie la ora aia... Atunci se deschideau tarabele de suveniruri de la intrare. M-am invartit un pic, cateva poze si vazand ca la taica Lenin se deschide abea la 10, am iesit din piata sa vad si Balsoi Teatr. Pe dinafara ca un spectacol acolo poate costa cat Loganul meu... in parcul din fata teatrului multe panouri aniversare cu 70 de ani de la finalul celui de-al doilea razboi. Pe toate scria mare, sus "MIR" adica "PACE" dar , curios, toate infatisau scene de razboi...
Am revenit pe la 9 jumate. Deja incepea sa se formeze coada la intrarea in mausoleul lui Lenin. M-am asezat si eu impreuna cu doi tineri rusi intre doua grupuri compacte de asiatici.
Acum 15 ani cand am mai fost in Piata Rosie n-am intrat. Nu imi aduc aminte dar probabil coada imensa ne-a descurajat. Si acum deja erau cateva sute...
La fix, am intrat. Inauntru: liniste si intuneric... doar pe la colturi militari tineri te indrumau si erau atenti sa nu iesi din sir... din obscuritatea incaperii se distingea clar catafalcul de sticla in care era personajul... pe un pat, luminat puterni, cu ochii inchisi, cu o palma stransa si una deschisa de parca dadea ordine si acum... in costum, impecabil. Totusi un pic artificial. Sub si deasupra imitatii de steaguri rosii, comuniste. Am mers afara repede iar spre iesire, pe sub zidurile Kremlinului am dat de alti tovarasi de seama: Stalin, Brejnev, Andropov, si altii de data asta la lumina, sub forma de piatra.

Celebra biserica colorata era un pic in renovare pe dinauntru asa ca am mai facut ceva poze de jur imprejur si am pornit spre iesirere.

La doi pasi am intrat in parcul Alexander (la sugestia lui imperator) spre adevarata intrare in Kremlin. Am prins la fix si schimbarea de garda la flacara ce arde mereu la mormantul soldatului necunoscut.

Cu un bilet la un pret rezonabil am intrat. La fel ca la mausoleu fara bagaje mari si cu scanare cu raze. Biletul era pentru ora fixa asa ca m-am grabit sa intru la Armurery. Fosta si actuala locatie a bogatiilor imperiului tarist.
Am luat si un audio - guide for free. Inauntru: WAW!!! GOLD GOLD GOLD. Mult mult , foarte mult aur si argint. Expozitii de icoane si evanghelii vechi toate invelite in aur si pietre pretioase. Tot felul de vase care mai de care mai mari si mai frumoase, grele, din aur masiv. Apoi armuri pentru oameni si cai, sabii, pusti, medalii, toate incrustate cu cristale si aur. Au urmat tronuri, haine, coroane imparatesti si calesti ca in povesti, toate poleite... O minune de muzeu cu multe exponate unice in lume. Nu m-am putut abtine sa ma intreb in gand daca si tezaurul nostru nu e pe acolo... Am mai tras cu urechea pe la grupurile organizate cu ghid englez si am aflat lucruri interesante despre Ivan cel Groaznic, Alexandru I, Nicolae, Ecaterina si altii. La iesire am cumparat o Matriosca si am dat sa merg la celelalte minuni de la Kremlin dar paznicul a zis NIET! Ticket only for this! Cam bosumflat am iesit dar am mers din nou la intrare unde am vazut un paznic grasut si cam beat. M- a lasat sa intru iar tot cu biletul ala... De data asta am vizitat toate cele patru catedrale aurite din Kremlin, clopotul balsoi care de imens ce era s-a spart inainte ca sa bata macar o dat si tunul tarului care, la fel, n-a apucat sa traga niciodata... M-am si rugat, doar erau ortodoxe ca ale noastre. Aceeasi impresie: aici totul se face mare sau foarte mare!
Am plecat un pic ingandurat fiindca norii se adunau si mie deja mi-e dor de casa...

marți, 14 iulie 2015

Platzkart

Prima experienta cu trenul la clasa a treia. Am avut noroc sa nu se scumpeasca si trenurile internationale fiindca cele domestice tocmai s-au scumpit de o saptamana cu 20%.
Initial am vrezut ca o sa fie gol din Chisinau pornind cu doar trei  calatori in tot compartimentul plus insotitorul de vagon cu fiul. Pe parcurs insa au inceput sa urce si iata-ne la granita, la Ocnita cu vagonul aproape plin.
Doamna din fata mea, trecuta bine de prima tinerete dar cocheta a lasat de inteles ca vorbeste ruseste si o vreme nu ne-am vorbit. Cand insa nenea de la vagonul restaurant a trecut prin vagoane si mi-a vandut o inghetata cu 15 lei, nu s-a mai putut abtine si a izbucnit... Cum ? 15 lei? La magazin e cu 5! Asta e furt pe fata... in dulcele grai moldovenesc.
Apoi s-a linistit si am inceput sa vorbim depre calatorii, limbi si natii.
Din pacate a coborat repede dar m-a lasat in grija tanarului de vizavi care sa ma ajute sa completez declaratia de la vama in chirilice. M-a avertizat ca in ultima localitate inainte de granita o sa gasesc babuska cu placinte, peste si fructe.

Astept sa trecem si imi intind patul alaturi de ceilalti 53 de conlocatari in micuta noastra insula calatoare si cosmopolita...

UPDATE. a doua zi.
Am dormit bine dupa placinte si caise proaspete..
Dimineata pe la 8-9 ne apropiem de granita UA-RU. Chiar draguti, faceau glume fiind singurul cu pasaport romanesc, care are nevoie de viza... Mi-a corectat cardul de migrare scris cu litere latine, mi-a inmanat partea B si mi-a pus stampila de intrare.
La ucraineni fuese chiar mai simplu - deja au renuntat la formularul de migrare.
La inceput am avut ceva emotii gandindu-ma la cat de complicat o sa fie cu trecerile. Imi faceam ganduri negre la cum o sa raman printre granite in no-men-lands... dar totul s-a disipat in roua diminetii si la vederea cainelui granicerilor: un coker micut si dragalas care, saracul, a inceput sa schelaie cand insotitorul de vagon l-a calcat din gresala pe o labuta...

duminică, 12 iulie 2015

Taxatoare

Dati va rog din mana in mana pana-n fund la ....

Daca ati crezut ca au disparut, inlocuite de noile tehnologii, ei bine, va inselati amarnic... ele sunt prezente la tot pasul , in fiecare autobuz sau troleibuz  din Chisinau si sunt foarte binevoitoare... vin ele la tine sa-ti dea biletul.

Dar pana la ele am trecut granita cu microbuzul lui nea' Țîțu - un batranel bine vazut si respectat de toti vamesii, fie ei romani ori moldoveni. Datorita lui nu a trebuit sa stam deloc in vama...ne- am bagat in fata coloanei destul de maricica pentru o zi de sambata.

M-a lasat in autogara centrala. Au in chisinau o multime de autogari la care le zic prescurtat gari... gara de sud, de nord, cea centrala... Mi-a luat o vreme sa ma prind ca aia cu trenuri se cheama gara feroviara :-)

L-am asteptat pe Grigore care m- a dus la el in comuna Ciorescu, la iesirea din oras.

Acolo am inteles ca moldovenii mananca bine! S-a scuzat ca nu are apa calda dar sotia mi-a incalzit apa pentru o baie. Foarte frumos!

Aum inca il caut pe Stefan cel Mare si Sfant...

Maine: Moscova!

sâmbătă, 11 iulie 2015

ardeIASUL!!!

Dupa o noapte dormita in tren si niste moldovence galagioase din republica, am ajuns in orsul concurent la titlul de capitala culturala europeana...

Invatatoarele de la chisinau au urcat la cluj unde fusesera la un curs de calificare waldorf si m- au ajutat la sosire sa gasesc autogara si "rutiera" catre fratii nostri de peste prut...

Am intalnit-o pe anny (merci dragos pentru contact) si mi- a prezentat frumusetile locului inclusiv un loc dragut si activ "CUIB" unde am mancat o omleta si am baut o bere locala- zimbrul.

Acum sunt in mansarda iubirii ( stai linistita cris, asta e doar denumirea conexiunii wiifii de  are ma folosesc) si scriu...

N-o sa raman aici, dupa masa am microbuz spre chisinau si grigore ma asteapta...

vineri, 10 iulie 2015

IR 1766

Deja o surpriza placuta: inter regio 1766 tm-is are doar 3 paturi in cuseta, curatel, aer conditionat si conductor vorbitor de engleza...

UPDATE: nu pot sa cred.... are si dus!!!

Primul pas.

Orice drum, oricat de lung, incepe tot cu un prim pas...


 Multumesc pentru urarile de drum bun si povesti frumoase, in special lui Iris, Vladut, Cristina, Koko (nu te sun!), Tinel, Dogule (merci pt. rucsac), Flavius, Mihai si Lore, Anselm si Brandusa.